Ted Hughes, 1930-1998

Când vulturul se înălţa spre cer în zorii de smarald
Când culicul lopăta-n amurgul mării printre clinchete de clopoţei
precum cel al paharelor cu vin
Când rândunica plonja-n cântecul femeii din cavernă
Iar lăstunul negru se înfăşura-n zbor cu pânze violete de aer.

Când bufniţa naviga departe de conştiinţa zilei de mâine
Şi vrabia se împodobea cu promisiunile zilei de ieri
Şi bâtlanul se desprindea din aburii oţelului Bessemer
Şi piţigoiul se retrăgea dincolo de chiloţeii dantelaţi
Şi ciocănitoarea bătea darabana departe de discurile grapei
Dincolo de ferma de trandafiri
Şi nagâţul se ţinea departe de maşina de spălat

În vreme ce botgrosul se înfoia în florile de măr
Şi sticletele strălucea-n razele de soare
Şi capîntortura se răsucea-n lumina lunii
Şi pitulicea privea dintre boabe de rouă

Cioara cu capul plecat se lăbărţa pe gunoaiele plajei
Înfulecând o îngheţată abandonată acolo.